Anak Krakatau eruptează: șase aeroporturi din Indonezia, închise

Vulcanul Anak Krakatau, situat în Strâmtoarea Sunda dintre insulele Java și Sumatra, a erupt violent în noaptea de vineri spre duminică, provocând perturbări majore în traficul aerian din Indonezia. Autoritățile au suspendat operațiunile la șase aeroporturi, iar peste 300 de zboruri — dintre care 58 internaționale — au fost anulate sau întârziate.

Erupția și amploarea ei

Activitatea eruptivă a debutat vineri la ora 23:07 (ora locală), conform autorităților indoneziene. Cea mai puternică descărcare a avut loc duminică la ora 3:53, durând 30 de secunde, potrivit AP. Vulcanul a produs fântâni de lavă, iar bubuiturile au putut fi auzite la 700 de kilometri depărtare, conform agenției meteorologice BMKG.

Cenușa vulcanică a urcat la 6.000 de metri altitudine pe versantul dinspre Java și la 15.000 de metri pe versantul dinspre Sumatra, afectând mai multe provincii, inclusiv Jakarta, Banten și Lampung, anunță Agenția Geologică din Indonezia.

Aeroporturi blocate, zboruri anulate

Aeroportul Internațional Soekarno-Hatta din Tangerang — principalul hub aerian al Indoneziei, situat la peste 150 de kilometri de vulcan — a înregistrat anularea a 209 zboruri, conform companiei de administrare InJourney. Operațiunile au fost suspendate inițial până la ora 9:30 locală, ulterior termenul extinzându-se până la ora 13:30, relatează Al Jazeera.

Alte cinci aeroporturi au suspendat temporar zborurile: aeroportul din Bali — cu peste 12 anulări —, cel din Batam, aeroportul Radin Inten II din Lampung și alte două hub-uri regionale, potrivit ANTARA. Printre companiile afectate se numără Singapore Airlines, care a anulat două curse și a înregistrat alte două întârzieri.

Pentru a prelua o parte din pasagerii blocați, operatorul feroviar de stat KAI a suplimentat legăturile între Semarang și Jakarta.

Niciun risc de tsunami

BMKG a confirmat că nu au fost detectate anomalii ale nivelului mării în zona vulcanului, eliminând riscul de tsunami. Structura actuală a vulcanului, reconstruită după prăbușirea parțială din 2018, nu este considerată capabilă să genereze un colaps de amploarea celui care a provocat dezastrul de acum opt ani, transmite Digi24.

Nu au fost raportate victime, iar niciun ordin de evacuare nu a fost emis — cel mai apropiat sat se află la peste 16 kilometri de craterul activ. Autoritățile au instituit o zonă de interdicție cu raza de trei kilometri în jurul craterului, precizează AP.

Ministerul Sănătății a activat Centrul Operațional de Urgențe Sanitare (HEOC) și a pregătit nebulizatoare, oxigen și echipamente medicale pentru eventualele afecțiuni respiratorii cauzate de cenușa vulcanică. Epidemiologul Dicky Budiman de la Universitatea Griffith a precizat că particulele de cenușă prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea pulmonară.

Agenția Națională pentru Gestionarea Dezastrelor (BNPB) a declanșat o operațiune de modificare artificială a vremii pentru a limita răspândirea cenușii, iar autoritățile locale au pulverizat apă pe drumurile din Bandar Lampung pentru a reduce depunerile de pe carosabil.

Un vulcan renăscut din catastrofă

Anak Krakatau — „Fiul Krakatoei" — a apărut în anii 1920 din caldera rămasă după una dintre cele mai violente erupții din istoria modernă: explozia Krakatoei din august 1883, care a ucis peste 36.000 de persoane și a schimbat temporar clima globală.

În decembrie 2018, o erupție a declanșat prăbușirea flancului sudic-vestic al conului vulcanic, generând un tsunami care a lovit coastele din Java și Sumatra fără avertisment prealabil. Bilanțul a fost de peste 400 de morți. Evenimentul a determinat reconfigurarea sistemelor de alertă pentru tsunamiurile cauzate de vulcani — o categorie de risc subevaluată până atunci.

Cenușa vulcanică reprezintă un pericol grav pentru aviație: particulele microscopice de silicat pot deteriora motoarele cu reacție și pot reduce vizibilitatea la zero, justificând suspendările preventive chiar și la sute de kilometri distanță de crater.