Amiralul NATO: Alianța e pregătită și pentru un steag fals rusesc

Amiralul Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar NATO, a declarat vineri la Copenhaga că Alianța Nord-Atlantică este pregătită să răspundă oricărei escaladări ruse pe flancul estic al Europei, inclusiv unui potențial atac lansat sub acoperire de „steag fals". Declarațiile au venit în marja Conferinței Comitetului Militar NATO, desfășurată în capitala daneză pe 18 și 19 septembrie, cu participarea celor 32 de șefi de apărare ai statelor membre.

„Alianța este pregătită, structura este pregătită, soldații și armamentul sunt pregătite", a declarat Cavo Dragone în conferința de presă comună cu generalul Michael Wiggers Hyldgaard, șeful Apărării din Danemarca. Declarațiile vin pe fondul îngrijorărilor crescânde ale liderilor europeni că Rusia ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete împotriva statelor NATO, prezentate drept „accidentale" — un scenariu calculat să paralizeze invocarea Articolului 5 al Alianței.

Planuri de 4.000 de pagini pentru flancul estic

Oficialul NATO a dezvăluit că Alianța deține documentație militară detaliată pentru apărarea flancului estic: „4.000 de pagini" de planuri care acoperă scenarii începând de la „o criză minimă sau o interferență pe teritoriul nostru" și până la un conflict de amploare. Cele trei planuri regionale de apărare, elaborate de aliați în 2023, constituie coloana vertebrală a acestei pregătiri.

Cavo Dragone a subliniat că NATO continuă să-și consolideze forțele „ca număr, dar și ca sofisticare" și se concentrează acum pe livrarea concretă a capacităților promise — apărare antiaeriană și antirachetă, drone, capacități cibernetice și spațiale — după angajamentele asumate la Summit-ul de la Ankara.

Comportamentul Rusiei „testează rezoluția aliaților"

Reuniunea de la Copenhaga a avut loc pe fundalul unor săptămâni de escaladare a amenințărilor ruse: încălcări de spațiu aerian, incidente cu drone — inclusiv în apropierea unui aeroport danez —, tentative de sabotaj și activități de „război cognitiv" menite să „submineze încrederea și să slăbească unitatea" Alianței. „Acest comportament nesocotit ne ascute instrumentele, ne face mult mai uniți și mai determinați", a adăugat Cavo Dragone.

Premierul polonez Donald Tusk avertizase anterior, citând servicii de informații, că Rusia intenționează să lanseze operațiuni hibride — drone și rachete cu caracter „accidental" — împotriva țărilor care sprijină Ucraina, concepute să evite un răspuns NATO unitar. Reuniunea de la Copenhaga vine ca răspuns direct la aceste avertismente.

Un nou lider ales pentru Comitetul Militar

La Copenhaga, cei 32 de șefi de apărare aliați l-au ales pe generalul Carsten Breuer, șeful Apărării din Germania, drept viitor președinte al Comitetului Militar NATO, cu un mandat de trei ani care va începe în vara anului 2027. Alegerea lui Breuer — un oficial german, în contextul în care Germania alocă acum cel mai mare buget de apărare din Europa — reflectă rolul crescut al Berlinului în arhitectura de securitate a Alianței.

Reuniunea plenară a Comitetului va urma în ianuarie 2027, la Bruxelles. Conform declarațiilor oficiale ale NATO, prioritatea imediată rămâne „deplasarea accentului de la angajarea bugetelor la livrarea capacităților" — un mesaj direct adresat statelor membre care și-au anunțat creșteri de cheltuieli militare, dar întârzie livrarea concretă a echipamentelor.