Alertă energetică: AMRCR oprește reclamele, Sectorul 6 reduce lumina

Guvernul a declarat stare de alertă energetică la nivel național pe întreaga lună august 2026, iar efectele se fac simțite deja și dincolo de marii consumatori industriali. Marile lanțuri comerciale din România au anunțat marți că opresc reclamele luminoase pe timpul nopții și limitează aerul condiționat, în timp ce Primăria Sectorului 6 din București a decis să reducă iluminatul parcurilor și locurilor de joacă la 50% din capacitate.

AMRCR: fără reclame luminoase pe timpul nopții, aer condiționat redus

Membrii Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) au adoptat, în contextul stării de alertă energetică, un set de măsuri voluntare. Potrivit comunicatului organizației, acestea includ oprirea iluminatului publicitar pe durata nopții și limitarea consumului de aer condiționat. „Conștientizăm responsabilitatea pe care o avem față de comunitățile în care ne desfășurăm activitatea. Prin aceste măsuri voluntare, ne propunem să contribuim activ la reducerea presiunii pe sistemul energetic național", a transmis asociația.

Sectorul 6: parcuri și locuri de joacă, la jumătate de lumină

Primăria Sectorului 6 a anunțat că va diminua intensitatea iluminatului în cea mai mare parte a parcurilor și locurilor de joacă din sector la aproximativ 50% din capacitatea maximă. Printre spațiile vizate se numără Parcul Tudor Vladimirescu. Primăria a subliniat că iluminatul nu va fi oprit complet și că spațiile rămân funcționale și sigure: „Este o măsură de responsabilitate, prin care reducem consumul de energie electrică și folosim mai eficient resursele, fără să renunțăm la confortul și siguranța celor care petrec timp în aceste spații".

Primarii din provincie: unii citesc la lampă, alții cu rezistență din partea locuitorilor

Administrațiile locale din orașele de provincie au adoptat soluții proprii, nu fără tensiuni. Primarul municipiului Roman, Laurențiu Leoreanu, a redus programul iluminatului public cu 20 de minute seara și a mutat mai devreme stingerea dimineața. El spune că a schimbat obiceiurile și acasă: „Dacă citesc, folosesc lampa. Adică încercăm în acest moment să fim solidari. E un moment greu, trebuie să trecem peste el".

Primarul comunei Rasova, Mihalache Neamțu, a relatat că o tentativă similară de acum două luni a stârnit proteste vehemente: „A ieșit o nebunie. Oamenii au venit la primărie și au zis: «Frate, ce facem? Ne întoarcem la comunism?»". Acum reduce iluminatul cu câte o oră dimineața și seara și a trecut de la zece aparate de aer condiționat la unul singur la sediul primăriei.

Cernavodă — situație stabilizată momentan

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că situația de la centrala nucleară Cernavodă a fost analizată marți în trei ședințe de lucru succesive. Nivelul apei Dunării nu a mai scăzut, ceea ce reprezintă „un semnal bun, dar situația rămâne dificilă", a spus Bolojan. Obiectivul autorităților este prelungirea funcționării Unității 2, iar scufundarea barjelor pentru creșterea debitului de apă la nivelul centralei va avea loc de îndată ce condițiile tehnice vor fi îndeplinite. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a avertizat că, în cazul înrăutățirii situației, marii consumatori industriali ar putea fi deconectați de la rețea.

La nivelul marilor companii, Kronospan și-a redus consumul cu 50%, iar ELCEN a repornit CET Grozăvești pentru a suplimenta producția în sistem.

Vulnerabilitate structurală: centrale retrase, altele în întârziere

Criza de față dezvăluie, potrivit deputatei USR Cristina Prună, vicepreședinte al Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, o problemă de fond a Sistemului Energetic Național: lipsa sincronizării între retragerea capacităților convenționale și punerea în funcțiune a surselor noi. „Nu poți scoate capacități care asigură stabilitatea fără să pui ceva similar în loc", a declarat aceasta într-un interviu pentru Adevărul.

România a retras deja din exploatare circa 1.045 MW de capacitate pe cărbune, alți 710 MW urmând să fie scoși din sistem până la finalul lunii august — termen pe care Comisia Europeană a acceptat să îl prelungească. Centrala pe gaze de la Iernut (430 MW) nu este finalizată nici acum, deși termenul inițial a expirat cu ani în urmă. Centrala de la Mintia (1.700 MW), o investiție privată, se află în teste și ar putea livra energie în sistem la finalul anului sau la începutul lui 2027. Prună a subliniat că Bulgaria dispune de șapte ori mai multă capacitate de stocare a energiei decât România.

ANCOM: penele de curent aproape triplicate în patru ani, 87 de milioane de ore fără comunicații

Criza energetică are repercusiuni directe și asupra rețelelor de comunicații. Conform raportului ANCOM privind incidentele semnificative din 2025, penele de curent au generat aproape 87 de milioane de ore-utilizator fără servicii de telefonie sau internet, reprezentând mai mult de jumătate din impactul total al tuturor incidentelor telecom din cursul anului. Din cele 938 de incidente raportate de operatorii de comunicații, 568 — adică 61% — au fost provocate de întreruperi de energie electrică.

Trendul este alarmant: numărul incidentelor cauzate de pene de curent s-a aproape triplat față de 2021, când au fost înregistrate circa 195 de cazuri. ANCOM avertizează că dependența rețelelor telecom de alimentarea cu energie a crescut constant, iar frecvența ridicată a penelor le-a transformat în principala vulnerabilitate din infrastructura de comunicații a țării.