Air France și Airbus, vinovate pentru tragedia AF447

Curtea de Apel din Paris a declarat miercuri companiile Air France și Airbus vinovate de omor din culpă în legătură cu prăbușirea zborului AF447 din 1 iunie 2009, cel mai grav dezastru aviatic din istoria Franței. Verdictul vine după 17 ani de bătălie juridică și anulează achitarea pronunțată de instanța inferioară în 2023.

Fiecare companie a primit amenda maximă prevăzută de legislația franceză pentru omor din culpă la nivel corporativ: 225.000 de euro — o sumă descrisă de familiile victimelor drept „simbolică”, echivalentă cu câteva minute din veniturile oricăreia dintre cele două companii. Instanța a stabilit însă că firmele sunt „singurele și integral responsabile” pentru tragedie.

Ce s-a întâmplat în noaptea de 1 iunie 2009

Aeronava Airbus A330-200 care opera zborul Rio de Janeiro–Paris a dispărut deasupra Oceanului Atlantic, în timpul unei furtuni tropicale. La bord se aflau 228 de persoane — 216 pasageri și 12 membri ai echipajului — din 33 de țări. Cutiile negre au fost recuperate abia în mai 2011, de la aproximativ 4.000 de metri adâncime.

Sonde Pitot înghețate și eroare fatală de pilotaj

Investigația Biroului de analiză a accidentelor aeriene (BEA), finalizată în 2012, a stabilit că sondele Pitot — senzori care măsoară viteza aeronavei — au înghețat din cauza cristalelor de gheață, provocând deconectarea pilotului automat și afișarea unor valori contradictorii în carlingă.

În absența comandantului, care se afla în pauză, copilotul a ridicat botul avionului în loc să-l coboare, determinând o pierdere de portanță din care aeronava nu și-a mai revenit. Conform anchetei, echipajul nu fusese instruit adecvat pentru un astfel de scenariu.

Un detaliu relevant: Air France, Airbus și producătorul sondelor, Thales, purtau discuții despre deficiențele acestor senzori încă din 2008. Chiar în ziua accidentului, compania aeriană începuse înlocuirea modelului problematic pe alte aeronave din flotă — dar nu și pe avionul care opera zborul AF447.

De la achitare la condamnare

Traseul juridic a fost sinuos. În 2019, judecătorii de instrucție au emis o ordonanță de neurmărire penală. Parchetul a contestat decizia, iar în 2023 procesul s-a încheiat cu achitarea ambelor companii. Potrivit legislației franceze, apelul a constituit un proces complet nou, cu reexaminarea tuturor probelor de la zero, finalizându-se de această dată cu o condamnare.

Procurorii au argumentat că Air France nu și-a instruit corespunzător piloții și nu a transmis informații esențiale echipajelor, în timp ce Airbus a subestimat gravitatea defectului sondelor Pitot și a întârziat notificarea companiilor aeriene.

Reacții: recurs anunțat, familii recunoscătoare

Airbus a anunțat că va face recurs la Curtea de Casație, cea mai înaltă instanță din Franța, invocând faptul că verdictul contrazice concluziile Parchetului, ordonanța de neurmărire din 2019 și achitarea din 2023. Air France nu a precizat deocamdată dacă va contesta decizia.

Pentru familiile victimelor, condamnarea reprezintă o formă de recunoaștere după aproape două decenii de așteptare. Avocații din Franța estimează însă că un eventual recurs ar putea prelungi procedura cu încă câțiva ani.