AfD preia primul Landtag german din 1945 și cere pace cu Rusia

Extrema dreaptă germană a obținut, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial, funcția de președinte al unui parlament regional. Tobias Rausch (35 de ani), politician al Alternativei pentru Germania (AfD), a fost ales la 6 octombrie în fruntea Landtag-ului din Saxonia-Anhalt cu 48 de voturi din 83, depășind pragul necesar de 42. Imediat după, AfD și aliatul său populist Bündnis Sahra Wagenknecht (BSW) au depus o moțiune care cere armistițiu imediat în Ucraina, oprirea ajutorului militar german și ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei.

Cum a ajuns AfD să controleze Saxonia-Anhalt

La alegerile regionale din septembrie 2026, AfD a obținut 43,8% din voturi — cel mai mare scor al unui partid regional în ultimele decenii —, câștigând 39 din cele 83 de locuri ale Landtag-ului. Alianța cu BSW, care deține cinci mandate, a adus coaliției 44 de locuri și o majoritate confortabilă. Votul de alegere a lui Rausch a fost secret: cei 48 de parlamentari care l-au susținut depășesc numărul membrilor AfD și BSW, ceea ce sugerează că cel puțin patru parlamentari din alte formațiuni au votat în favoarea sa.

Moțiunea: armistițiu, oprirea armelor, relații normale cu Moscova

Textul moțiunii comune AfD-BSW, al cărei vot este programat pentru 14 octombrie, solicită parlamentului să recunoască că „politica de sancționare a Rusiei și furnizarea de arme și ajutor financiar Ucrainei a eșuat" și cere guvernului federal să inițieze „un armistițiu imediat și începerea negocierilor de pace cu Rusia". Documentul mai solicită restabilirea relațiilor economice normale cu Moscova și ridicarea integrală a sancțiunilor economice.

Din punct de vedere juridic, rezoluția are caracter predominant simbolic: competența privind ajutorul extern și sancțiunile revine Berlinului și Bruxelles-ului, nu administrațiilor de land. Totuși, AfD a anunțat că va folosi toate pârghiile disponibile, inclusiv o inițiativă în Bundesrat — camera superioară a parlamentului federal, compusă din reprezentanții landurilor —, pentru a genera presiune politică la nivel național.

În context, cancelarul Friedrich Merz vizitase Kyivul pe 4 octombrie cu un pachet de sprijin ce includea 1.000 de drone și 1,35 miliarde de euro — cea mai recentă reafirmare a angajamentului militar german față de Ucraina.

Merz: „Extremismul se impune cu forța în parlamentele noastre"

Cancelarul a reacționat dur în ziua de 7 octombrie. „Sunt profund îngrijorat și oarecum șocat de ce s-a întâmplat", a declarat Merz, potrivit Reuters. Cancelarul a avertizat că extremismul „se impune cu forța în parlamentele noastre" și a acuzat parlamentarii care au votat pentru Rausch că au „făcut jocul extremiștilor și au subminat credibilitatea". Partenerii social-democrați din coaliția federală au cerut clarificări de urgență, liderul grupului parlamentar SPD Matthias Miersch anunțând că va ridica problema la ședința de coaliție.

Circa 500 de protestatari s-au adunat în fața parlamentului din Magdeburg cu pancarte cu referințe la istoria nazistă. Sahra Wagenknecht a respins paralelele, susținând că BSW adoptă o „abordare mai inteligentă" în privința temelor ridicate de AfD — abordând conținutul programului în loc de o simplă excludere.

Ce urmează

AfD intenționează să propună liderul său regional, Ulrich Siegmund, ca premier al Saxoniei-Anhalt — ceea ce l-ar face primul șef de guvern de extremă dreaptă dintr-un land german de după 1945. La nivel național, AfD se situează la 30% în sondaje, față de 17,5% pentru blocul CDU/CSU, potrivit datelor citate de presa internațională. Markus Frohnmaier, purtătorul de cuvânt AfD pentru politică externă, a purtat deja discuții cu conducerea Gazprom despre posibila reluare a livrărilor de gaze rusești, relatează Meduza.