Acordul SUA-Iran semnat, dar textul rămâne secret

Acordul-cadru dintre Statele Unite și Iran, anunțat duminică și semnat electronic de președintele Donald Trump, vicepreședintele JD Vance și, din partea iraniană, de președintele parlamentului Mohammad Bagher Qalibaf, urmează să fie oficializat vineri la Geneva. Însă la o zi de la anunț, niciun text al înțelegerii nu a fost publicat, provocând scepticism atât în rândul democraților, cât și al republicanilor din Congresul SUA.

Un acord pe care nimeni nu l-a citit

Liderul majorității din Senat, John Thune, a recunoscut că nu dispune de suficiente informații pentru a evalua acordul, în timp ce liderul democrat Chuck Schumer a cerut un briefing imediat. Conform New York Times, chiar și senatorii republicani au admis că nu au nicio informație despre un document pe care administrația a refuzat să-l facă public. Vance a descris memorandumul ca fiind un „document foarte general”, adăugând că „pe o serie de chestiuni, va trebui să clarificăm lucrurile în faza de negocieri tehnice”.

Ce se știe totuși

Din declarațiile oficialilor americani, câteva puncte sunt confirmate. Strâmtoarea Hormuz se va redeschide vineri, cu tranzit gratuit pentru nave — un aspect subliniat de Trump la summitul G7 de la Evian, unde a afirmat: „Petrolul se prăbușește și bursa urcă vertiginos”. Macron l-a avertizat pe Iran împotriva impunerii oricărei taxe de tranzit, deși New York Times notează că dreptul internațional permite anumite tarife pentru servicii maritime, lăsând o zonă gri.

Vicepreședintele Vance a confirmat, într-un interviu pentru NBC News, că inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică „absolut” vor reveni în Iran și că AIEA, împreună cu SUA, va asista Iranul în distrugerea a aproximativ 408 kilograme (900 de livre) de uraniu foarte îmbogățit. Acest angajament este „precizat foarte clar” în memorandum, a adăugat Vance. Totuși, programul nuclear iranian rămâne subiect de negociere în următoarele 60 de zile: Trump propune un moratoriu de 20 de ani asupra îmbogățirii, Iranul sugerează 10.

După cum relatează Army Times, aproximativ 50.000 de militari americani rămân desfășurați în regiune, iar cele două portavioane — USS Abraham Lincoln și USS George H.W. Bush — nu vor fi retrase. Un oficial american senior a declarat: „Planul este să menținem postura actuală pe durata negocierilor. Sperăm să reducem prezența, dar nu facem asta încă”. Acordul inițial prevedea redeschiderea Hormuz, iar blocada navală a SUA pe porturile iraniene urmează să fie ridicată odată cu semnarea oficială de vineri.

Petrolul: recuperare lentă

Prețul benzinei în SUA a coborât sub 4 dolari pe galon (3,99 dolari), însă analiștii avertizează că normalizarea va dura luni. Analistul Patrick De Haan de la GasBuddy, citat de Al Jazeera, apreciază că „ar putea dura multe luni, dacă nu peste un an, până când stocurile globale de petrol se vor recupera”. Peste 500 de nave așteaptă la Hormuz, iar deminarea strâmtorii ar putea dura până la 50 de zile, transmite agenția Reuters.

Rezerva strategică de petrol a SUA a atins cel mai scăzut nivel din 1983 — 340,3 milioane de barile, după datele federale citate de The Hill. Firma de analiză Kpler estimează că pierderile reale de aprovizionare din Golf au fost de 5-6 milioane de barili pe zi, considerabil sub estimările inițiale de 14 milioane ale Agenției Internaționale a Energiei.

Israel sfidează, regiunea salută

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul va menține forțele în sudul Libanului „atât timp cât e necesar” și a recunoscut că el și Trump „nu vedem mereu ochi în ochi”. În aceeași conferință de presă, Netanyahu a susținut că războiul a salvat Israelul de amenințarea „distrugerii nucleare” și a anunțat că va candida la alegerile viitoare. Armata și Mossadul israelian se opuseseră deja acordului, considerând termenii insuficienți.

Aaron David Miller, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, a calificat acordul drept un „dezastru strategic” pentru Israel, argumentând într-o analiză pentru PBS că administrația americană „și-a supraestimat propria capacitate și a subestimat-o pe cea a adversarului”. Potrivit lui Miller, Iranul nu ar accepta restricții privind rachetele balistice și nici renunțarea la relațiile cu proxiurile — Hamas, Hezbollah și houthiștii.

Pe de altă parte, reacțiile regionale au fost preponderent pozitive. Hamas a salutat acordul, exprimându-și speranța că va contribui la o încetare a violențelor în Fâșia Gaza, relatează AFP. Președintele libanez Joseph Aoun a salutat înțelegerea în urma unei convorbiri telefonice cu ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi. Comisia Europeană, prin vocea președintei Ursula von der Leyen, a exprimat un „sprijin prudent” pentru acord.

Ce urmează

Semnarea oficială de vineri, de la Geneva, deschide un interval de 60 de zile de negocieri tehnice în care trebuie rezolvate cele mai dificile chestiuni: soarta programului nuclear iranian, a sancțiunilor și un posibil fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari. Vance a precizat că Iranul ar putea accesa aceste fonduri doar dacă își respectă obligațiile, în timp ce Trump a subliniat că nu au fost deblocate încă active iraniene. Analiștii de la OilPrice.com descriu acordul drept „un acord petrolier care a încheiat un război pe care nimeni nu l-a câștigat”.