Acordul SUA-Iran, amenințat din interior

Memorandumul de înțelegere semnat săptămâna aceasta între Washington și Teheran la Versailles se confruntă cu amenințări din mai multe direcții: un raport al serviciilor secrete americane care avertizează asupra rolului Israelului, o cerere de finanțare de 80 de miliarde de dolari din partea Pentagonului și o dezbatere constituțională în Congres privind legitimitatea acordului.

Israelul, principalul risc pentru acord

Agențiile de informații americane au avertizat Casa Albă că continuarea operațunilor militare israeliene împotriva Hezbollah în Liban riscă să submineze acordul cu Iranul, relatează The Jerusalem Post. Un oficial american menționat în raport a declarat că „ocuparea unei părți din Liban este o rețetă pentru dezastru”, avertizând că fără retragerea completă a forțelor israeliene, reluarea ostilităților este „aproape certă”.

Administrația Trump a insistat că termenii memorandumului nu împiedică Israelul să răspundă la încălcări ale armistițiului. În aceeași zi, Israelul și Hezbollah au convenit un armistițiu condiționat, mediat de Qatar și SUA, după ce aproximativ 50 de persoane au fost ucise în raiduri israeliene asupra a peste 100 de ținte din sudul Libanului.

Pentagonul cere 80 de miliarde

Secretarul adjunct al Apărării, Stephen Feinberg, a comunicat în această săptămână legislatorilor americani că Pentagonul are nevoie de 80 de miliarde de dolari pentru a acoperi costurile conflictului cu Iranul și alte cheltuieli, potrivit unui raport al publicației Wall Street Journal, preluat de Army Times. Cererea vine după ce o solicitare inițială de 200 de miliarde de dolari a fost respinsă de Congres.

Costurile conflictului — care a început pe 28 februarie alături de Israel — au ajuns la circa 25 de miliarde de dolari conform estimărilor oficiale din aprilie. Bugetul militar anual propus de administrație se ridică la 1.500 de miliarde de dolari.

Congresul își revendică rolul

Dezbaterea privind rolul legislativului s-a intensificat. Senatorul republican Lindsey Graham a cerut ca memorandumul să fie trimis Congresului pentru examinare, invocând legislația INARA (Iran Nuclear Agreement Review Act) din 2015, care obligă administrația să trimită orice acord nuclear cu Iranul Congresului în termen de cinci zile, declanșând o perioadă de examinare de 30 de zile, conform Al Jazeera.

Profesorul Jack Goldsmith de la Harvard consideră că memorandumul intră sub incidența INARA și că scutirea imediată de sancțiuni acordată de Trump pare să încalce restricțiile prevăzute de lege. Cu toate acestea, el anticipează că nici Congresul, nici instanțele nu vor aplica legea împotriva președintelui, dat fiind controlul republican al Congresului.

Senatorul democrat Chris Van Hollen a criticat selectivitatea colegilor republicani: „Senatorii republicani care au fost absenți în privința datoriilor constituționale legate de începerea războiului... acum cer brusc ca Congresul să joace un rol în oprirea lui.”

Vance amână, Witkoff preia

Vicepreședintele JD Vance și-a amânat călătoria la negocierile tehnice din Elveția, invocând „probleme logistice”. Emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner au ajuns totuși la Berna, anunță mai multe publicații internaționale. Discuțiile fuseseră anulate joi, însă noile dezvoltări sugerează o reluare iminenta.

Fostul emisar american pentru Iran, Rob Malley, identifică armistițiul din Liban drept „piesa cea mai delicată a acordului în acest moment”, transmite PBS NewsHour. Malley consideră că rezolvarea completă a dosarului nuclear în fereastra de 60 de zile prevăzută de memorandum este „practic imposibilă” și sugerează că „mini-acorduri” și „pași nucleari mici” reprezintă un obiectiv mai realist.

Obama și criticile bipartizane

Fostul președinte Barack Obama a avertizat că SUA ar putea fi „într-o situație mai rea” decât înainte de conflict. „Am purtat un război, am cheltuit miliarde și miliarde de dolari, am pus o presiune enormă pe armata noastră. Pare că ne-am întors la punctul de la care am pornit războiul, doar că poate într-o situație puțin mai rea”, a declarat Obama, potrivit The Jerusalem Post.

Fostul secretar al Energiei, Dan Brouillette, a avertizat că acordul este excesiv de generos cu Teheranul, estimând că exporturile de petrol ar putea genera Iranului aproximativ 60 de miliarde de dolari anual. „Va trebui să fim cu ochii pe ei. Dacă revin la finanțarea grupărilor proxy din toată lumea, nimic nu mai e garantat”, a declarat Brouillette.

Scepticismul statelor din Golf

Malley a menționat și scepticismul partenerilor regionali: statele din Golf „preferă pacea în locul războiului”, dar rămân „destul de sceptice că acest acord se va materializa” într-un acord mai amplu în cele 60 de zile prevăzute, conform PBS NewsHour.

Între timp, președintele Trump a declarat pentru Axios că nu vede „nicio limită” a puterii sale prezidențiale. Întrebat ce se întâmplă dacă Iranul nu acceptă un acord final, Trump a răspuns: „Vom lua măsuri care nu le vor fi pe plac.”