A murit Liviu Maior, fost ministru al Educației

Profesorul universitar Liviu Maior, fost ministru al Educației în perioada 1992–1996, a murit duminică, 5 aprilie, la vârsta de 85 de ani. Anunțul a fost făcut de Clubul Sportiv Universitatea Cluj, pe care Maior l-a condus între 1984 și 1991.

Născut pe 2 octombrie 1940 în Beclean, județul Bistrița-Năsăud, Liviu Maior a fost unul dintre cei mai importanți istorici români, specialist în istoria modernă, cu accent pe mișcarea de emancipare a românilor transilvăneni. A obținut titlul de doctor în istorie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 1974 și a devenit profesor universitar titular și conducător de doctorate la Facultatea de Istorie și Filosofie din 1990.

Singurul ministru cu mandat complet de patru ani

Liviu Maior a deținut portofoliul Educației în guvernul condus de Nicolae Văcăroiu, fiind singurul ministru al Educației din perioada postdecembristă care a dus până la capăt un mandat complet de patru ani, după cum a remarcat rectorul SNSPA, Remus Pricopie.

În timpul mandatului său au fost adoptate două acte legislative fundamentale pentru sistemul educațional românesc: Legea nr. 88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și Legea învățământului nr. 84/1995, care a stabilit prima arhitectură legislativă coerentă a educației postcomuniste. Tot în această perioadă au fost finalizate primele negocieri cu Banca Mondială pentru finanțarea reformei educaționale.

Într-un comunicat, Ministerul Educației a subliniat că România îi datorează, în mare măsură, temelia pe care se sprijină astăzi sistemul de educație. „De numele lui Liviu Maior se leagă definirea statutului cadrului didactic și începuturile construcției unui sistem național de educație orientat către principiile și valorile europene”, arată comunicatul ministerului.

Carieră politică și diplomatică

După încheierea mandatului de ministru, Liviu Maior a fost senator în Parlamentul României între 1996 și 2003, iar între 2003 și 2005 a fost ambasador plenipotențiar al României în Canada. A îndeplinit, de asemenea, funcția de președinte al Comisiei Naționale pentru UNESCO și a avut un rol activ în structurile internaționale ale organizației, potrivit SNSPA.

De-a lungul carierei, a fost decorat cu distincția „Meritul Academic” și a primit Premiul Academiei Române în 1993. Trei universități din România i-au conferit titlul de Doctor Honoris Causa: „Petru Maior” din Târgu-Mureș, „Lucian Blaga” din Sibiu și „Andrei Șaguna” din Constanța.

Reacții din mediul academic și politic

Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, a declarat că moartea profesorului Maior lasă „comunitatea academică mai săracă și mai tristă”. SNSPA a calificat dispariția sa drept „o pierdere importantă pentru mediul academic și științific din România”.

Într-un text publicat în Revista Cultura, rectorul SNSPA Remus Pricopie a scris că Maior „a fost unul dintre acei oameni rari care au înțeles că reforma reală nu se face prin declarații, ci prin arhitecturi instituționale durabile”.

Fostul premier Victor Ponta l-a numit pe Liviu Maior „adevăratul model de cultură, istorie, patriotism și caracter”, iar PSD Cluj-Napoca a precizat că dispariția sa „reprezintă un moment de profundă tristețe pentru comunitatea politică și academică”.