15 state UE cer protejarea fondurilor de coeziune

România și alte 14 state membre ale Uniunii Europene au semnat o declarație comună prin care cer protejarea politicii de coeziune și a Politicii Agricole Comune (PAC) în viitorul buget european pentru perioada 2028-2034. Documentul a fost coordonat în cadrul grupului „Prietenii Coeziunii” (Friends of Cohesion), a cărui reuniune a fost prezidată de România la Bruxelles, înaintea Consiliului Afaceri Generale din 26 mai.

Ce cer cele 15 state

Declarația, semnată de România, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Spania, stabilește mai multe linii roșii în negocierile privind Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2028-2034.

Semnatarele cer creșterea alocărilor pentru politicile tradiționale ale UE, inclusiv coeziunea, agricultura și pescuitul, care „joacă un rol fundamental în promovarea convergenței, a creșterii economice și a securității alimentare”. Concret, statele se opun transformării politicii de coeziune într-un „instrument sistematic de gestionare a crizelor” și cer reducerea rezervei de criză de la 10% din buget, menținerea regulii N+3 pentru dezangajări și finanțare adecvată pentru toate categoriile de regiuni.

În același timp, declarația subliniază că viitorul MFF trebuie să sprijine autonomia strategică a UE, competitivitatea, tranziția climatică și digitală, precum și securitatea și apărarea — fără însă ca aceste noi priorități să fie finanțate prin tăieri de la coeziune și agricultură.

Un buget de 2.000 de miliarde de euro

Comisia Europeană a propus în iulie 2025 un buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro pe șapte ani (1,26% din venitul național brut al UE). Din această sumă, circa 865 de miliarde de euro (43%) sunt destinate coeziunii regionale, iar 409 miliarde competitivității și creșterii economice.

Propunerea introduce și schimbări structurale: mai puține programe, acces simplificat pentru statele membre și un nou instrument de împrumuturi garantate de UE, denumit „Catalyst Europe”, destinat investițiilor strategice.

Frugalii versus coeziunea

Țările „frugale”, conduse de Germania și Olanda, cer în schimb austeritate bugetară și se opun creșterii contribuțiilor peste 1% din venitul național brut, potrivit publicației Politico. Acestea se opun ferm dimensiunii bugetului propus de Comisie.

De partea cealaltă, Parlamentul European a adoptat un raport intermediar în care cere un buget și mai ambițios, cu 200 de miliarde de euro suplimentare față de propunerea Comisiei. co-raportor al documentului este eurodeputatul român Siegfried Mureșan (PPE). Parlamentul are însă o putere limitată în această negociere: prin procedura de consimțământ, poate doar accepta sau respinge acordul final, fără să-l amendeze.

Miza pentru România

Pentru România, negocierile MFF sunt cruciale. Politica de coeziune este principalul mecanism prin care țara acceseză fonduri europene pentru infrastructură, dezvoltare regională și reducerea decalajelor față de media UE. O eventuală realocare masivă către apărare ar putea diminua semnificativ aceste resurse, în condițiile în care absorbția fondurilor europene rămâne o provocare majoră.

Totodată, grupul Prietenii Coeziunii atenționează că rambursarea datoriilor generate de NextGenerationEU ar putea consuma până la 10% din bugetul total, adăugând presiune suplimentară asupra alocărilor pentru politicile tradiționale.

Un acord politic este așteptat până la sfârșitul anului 2026, înaintea intrării în vigoare a noului cadru bugetar la 1 ianuarie 2028. Consiliul European din 18-19 iunie va fi primul test major al echilibrului de forțe dintre cele două tabere.