13 deputați greci, fără imunitate în frauda subvențiilor UE

Parlamentul grec a votat miercuri, 22 aprilie, ridicarea imunității a 13 deputați din partidul de guvernământ Noua Democrație, anchetați pentru implicarea într-o schemă organizată de fraudare a subvențiilor agricole acordate de Uniunea Europeană. Decizia deschide calea procurorilor să cerceteze direct politicienii suspectați.

Ancheta EPPO: circa 20 de politicieni vizați

Parchetul European (EPPO) a solicitat pe 1 aprilie ridicarea imunității a 11 deputați activi, conform unui comunicat oficial al instituției. Parlamentul a extins votul la 13 — două dintre cazuri au fost preluate de justiția elenă, întrucât vizează foști miniștri pe care, potrivit Constituției grecești, doar legislativul are dreptul să îi ancheteze. Pe lângă aceștia, cinci foști parlamentari sunt, de asemenea, vizați — în total circa 20 de membri ai Noii Democrații.

Acuzațiile vizează „instigare la abuz de încredere, fraudă informatică și fals în declarații, cu scopul de a obține pentru altcineva un beneficiu ilegal”, potrivit EPPO. Procurorii europeni au semnalat și un conflict de competență cu legislația greacă, avertizând că restricțiile constituționale „fac imposibilă îndeplinirea completă a sarcinilor” instituției.

Schema de fraudă: terenuri fictive și animale inexistente

Investigația a scos la iveală o rețea organizată care opera din cel puțin 2018, exploitând o reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) din 2014 care a înlocuit numărul de animale cu suprafața de teren drept bază de calcul pentru subvenții. Registrul funciar incomplet al Greciei a permis beneficiarilor să declare terenuri pe care nu le dețineau și să exagereze numărul de animale din ferme.

Prejudiciul estimat variază între 19,6 milioane de euro, conform EPPO, și 23 de milioane de euro, conform autorităților elene. Ancheta a identificat 324 de beneficiari ai subvențiilor, dintre care 42 sunt considerați membri ai grupului infracțional organizat. Fondurile obținute fraudulos au fost spălate prin facturi fictive și conturi bancare multiple, iar sumele au fost cheltuite pe bunuri de lux, călătorii și vehicule, arată documentele EPPO.

În octombrie 2025, poliția greacă a arestat 37 de suspecți în cadrul aceleiași anchete — niciun politician printre ei la acel moment. Interceptările telefonice au relevat ulterior că mai mulți deputați discutau cazuri specifice de fermieri și interveneau la OPEKEPE, agenția greacă de plăți agricole, desființată între timp.

Consecințe politice

Scandalul a provocat deja demisia a doi miniștri și doi miniștri adjuncți în aprilie, forțând premierul Kyriakos Mitsotakis să efectueze o remaniere guvernamentală. Fostul ministru al Agriculturii Costas Tsiaras a demisionat, susținând că intervențiile în favoarea fermierilor din circumscripție fac parte din atribuțiile parlamentare.

Mitsotakis a subliniat că frauda a început înainte de venirea sa la putere în 2019 și a promis că „cei vinovați vor fi aduși în fața justiției, iar fondurile vor fi recuperate”. Totodată, premierul a cerut EPPO „să-și dovedească obiectivitatea” în desfășurarea anchetei. Toți cei 13 deputați neagă orice faptă ilegală și au cerut ei înșiși ridicarea imunității pentru a-și demonstra nevinovăția.

Partidele de opoziție au cerut alegeri anticipate, în contextul în care scrutinul regulat este programat pentru anul viitor. Noua Democrație conduce în continuare în sondaje, însă sprijinul a scăzut de la peste 40% în iunie 2023, iar analiștii consideră improbabilă obținerea unei majorități absolute.