11 state cer UE să blocheze turiștii ruși din Schengen

Unsprezece țări europene au cerut Comisiei Europene să introducă măsuri obligatorii pentru a restricționa accesul cetățenilor ruși în spațiul Schengen, într-o scrisoare adresată șefei diplomației europene Kaja Kallas și comisarului pentru afaceri interne Magnus Brunner, transmite Politico.

Scrisoarea a fost semnată de nouă state membre ale UE — Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Danemarca, Suedia, Finlanda și Olanda — alături de două țări din afara blocului comunitar, Norvegia și Islanda.

Creșterea numărului de vize, pe fondul războiului

Semnatarii invocă o creștere îngrijorătoare a numărului de vize Schengen acordate cetățenilor ruși: 623.451 în 2025, comparativ cu 565.719 în anul precedent, o majorare de peste 10%. „Este profund îngrijorător să vedem un număr tot mai mare de turiști ruși care se bucură de excursii de agrement pe plajele și în stațiunile europene”, se arată în document, potrivit AFP.

Țările semnatare solicită totodată mecanisme mai eficiente de identificare a militarilor ruși, actuali sau foști, pentru a le împiedica intrarea în Uniunea Europeană, invocând riscuri de securitate legate de „mișcarea a sute de mii de luptători” implicați în războiul din Ucraina.

Măsurile existente, considerate insuficiente

UE a adoptat deja o serie de restricții vizale pentru cetățenii ruși. În 2022, blocul comunitar a suspendat integral acordul de facilitare a eliberării vizelor cu Moscova, iar din noiembrie 2025, cetățenii ruși nu mai pot obține vize cu intrări multiple în spațiul Schengen, fiind obligați să depună o nouă cerere de viză de fiecare dată când doresc să călătorească.

Aceste măsuri au redus semnificativ numărul total de vize — de la peste patru milioane înainte de februarie 2022 la aproximativ 500.000 în 2023. Cu toate acestea, cele 11 state consideră că aplicarea regulilor rămâne neuniformă între statele membre, ceea ce permite un fenomen de „turism de vize”, prin care cetățenii ruși solicită vize în țările cu condiții mai permisive.

Franța, Italia și Spania, pe poziții opuse

Inițiativa nu are sprijinul tuturor statelor membre. Franța, Italia, Spania și Grecia — țările care emit cele mai multe vize pentru cetățeni ruși — nu au semnat scrisoarea. Aceste state consideră că sancțiunile individuale sunt suficiente și că nu este oportun să se penalizeze cetățenii obișnuiți, relatează AFP.

O poziție similară a fost exprimată de Iulia Navalnîia, văduva liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi. Într-o scrisoare adresată lui Kaja Kallas în septembrie 2025, Navalnîia a avertizat că restricțiile vizale generalizate sunt „contraproductive” și oferă Kremlinului „muniție atunci când denunță ostilitatea occidentală față de poporul rus”. „A izola societatea rusă este exact ceea ce doresc autoritățile de la Moscova”, a argumentat aceasta, pledând în schimb pentru extinderea sancțiunilor țintite împotriva cercului apropiat al lui Vladimir Putin.

Perspectivele adoptării

Semnatarii intenționează să ridice această chestiune la următoarea reuniune a miniștrilor de interne și justiție ai UE, pentru a evalua dacă propunerile lor au suficient sprijin. Analiștii estimează însă că probabilitatea adoptării unor interdicții imediate este redusă, astfel de decizii necesitând de regulă luni sau chiar ani de negocieri la nivel european.